De citit,  Literatura asiatica

Fabrica de mătase- Tash Aw

Dacă „Marele Gatsby” ar fi fost scrisă de un asiatic, aşa ar fi arătat.  Asemănările cu romanul lui Fitzgerald sunt mari, însă se opresc la temă. Structura naraţiunii, cât şi povestea în sine poartă amprenta unui continent insuficient descoperit.  „Fabrica de mătase” nu abundă de „exotism” , cel puţin nu în sensul pe care un european l-ar da cuvântului. Intriga ar putea avea loc, la fel de bine, în orice alt colţ al lumii. Totuşi, influenţele unei alte culturi se simt. Oamenii luptă, încearcă să evadeze sau să îşi renege propriul statut. Se avântă în bătălii disperate, dar nu reuşesc să sară peste propria lor umbră. „Fabrica de mătase” prezintă, în ultimă instanţă, cotrastul dintre două civilizaţii, pe care istoria a încercat, fără succes, să le contopească: Marea Britanie şi Malaya, viitoarea Malaysia.

Romanul este compus din relatările a trei personaje. Jasper Lim, Snow şi Peter incearcă, fiecare în felul său, să reconistutie viaţa lui Johnny Lim, proprietarul fabricii de mătase Armonia.

Prima parte a cărţii, relatarea lui Jasper Lim, ne prezintă povestea unui fiu care şi-a urât tatăl. Întreaga poveste pare o încercare de dezvinovăţire. Scoţând la iveală trecutul sumbru al tatălui său, Jasper încearcă să se scuze pentru sentimentele pe care nu şi le-a putut reprima de-a lungul anilor. Totuşi, deşi doreşte să prezinte un interlop, Jasper portretizează, în final, un om care a luptat împotriva curentului, şi a reuşit să se afirme.

Născut în Malaysia, Lim Seng Chin nu este altceva decât un tânăr lipsit de perspective. Totuşi, talentele lui nu întârzie să iasă la iveală: priceperea la mecanică îi asigură o poziţie bună în mina în care lucreză. Când maşinăria se strică, Ching este făcut responsabil şi bruscat. Răneşte un britanic şi devine fugar. Colindă prin Malaysia, ajutat de comuniştii care văd în gestul tânărului strigătul de răzbunare al unei naţiuni asuprite. Ulterior se angajează la fabrica de mătase Armonia. Devine Johnny Lim şi, datorită priceperii sale în afaceri îşi asigură curând o poziţie stabilă. Dar acest lucru nu îi este de ajuns. Treptat, Johnny începe să îşi câştige simpatizanţi printre comunişti. Când un asemnea adept îl ucide pe proprietarul fabricii Armonia, este clar pentru toată lumea că Johnny va deveni proprietarul ei.  Construieşte un mic imperiu şi incheie o căsătorie avantajoasă cu Snow, fiica unui bogat localnic.

In perioada când Malaysia se află sub ocupaţie japoneză, Johnny decide că singurul mod de a-şi păstra situtaţia privilegiată este să îşi trădeze vechii aliaţi. Şi o face într-un mod atât de subtil încât continuă să rămână erou local până la moarte.

Totuşi viaţa lui Johnny este departe de a fi perfectă. Cea de-a doua parte a cărţii, constând în jurnalul lui Snow, ne prezintă o căsnicie sortită dezastrului. Firi diferite, Snow şi Johnny nu reuşesc niciodată să atingă acea unitate în gândire şi simţire necesară oricărui cuplu. Tânăra se simte singură şi neînţeleasă şi dezvoltă sentimente pentru un alt bărbat, japonezul Mamoru Kunichika. Dar a fi infidel nu e uşor, nu atunci când obiectul dorinţei este un ins care ascunde mii de secrete.

Într-o excursie pe care grupul format din Johnny, Snow, Mamoru,  Peter Wormwood o face în  insulele celor şapte fecioare au loc evenimente dramatice. Un călător moare, iar Snow pare a se refugia în braţele lui Mamoru. Spun pare, pentru că jurnalul femeii se întrerupe subit.

Ultima parte a cărţii este dată de relatarea lui Peter Wormwood. Britanic stabilit în Asia, el îşi petrece anii bătrâneţii la un sanatoriu din Malaysia. Încearcă să schiţeze portretul unei grădini, dar imagini din propriul său trecut transformă schiţa într-o relatare, poate cea mai obiectivă, a evenimentelor descrise anterior de Snow.

Devenit amic cu Johnny Lim, Peter vede în acesta un prieten fidel, un om fascinant poate tocmai datorită primitivismului său abia înăbuşit.  Asta până în clipa în care Peter o întâlneşte pe Snow. Se îndrăgosteşte de ea dar, incapabil să-şi trădeze prietenul, o urmăreşte de la distanţă şi devine martor la idila ei cu Mamoru. O întovărăşeşte în insule şi se trezeşte deoadată implicat  în evenimente care transformă oamenii în moştrii.

„Fabrica de mătase” se numără printre cele mai bune cărţi citite de mine în acest an. Am apreciat cu precădere modul în care a fost scrisă. Adevărul iese la iveală treptat, personajele se contureză pe măsură ce evenimentele le forţează să acţioneze. Interesant este că, deşi construit în jurul imaginii lui Johnny Lim, romanul nu ne oferă răspuns la o intrebare, poate cea mai importantă: Cine a fost Johnny Lim de fapt? Un interolp lipsit de sentimente sau doar un om pe care împrejurările l-au forţat să se transforme? Cititorul este liber să speculeze.

3 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.