Uncategorized

Fetiţa şi ţigara-Benoît Duteurtre

Cum ar arăta o lume în care lupta anti-fumat a ajuns la paroxism? Un scenariu menit să dea fiori oricărui om care a gustat, măcar odată, din „iarba dracului” cum o numea atât de frumos Rebreanu … Mai adăugaţi faptul că în acea lume „copiii au mereu dreptate” şi că reality-show-urile dictează asupra vieţi unor oameni şi veţi obţine o imagine destul de sugestivă a unei societăţi „evoluate” în care lucrurile merg strună cât timp nu îndrăzneşti să fii altfel.

Personajul principal al poveştii este, din păcate, tocmai acest gen de om, incapabil să accepte nişte reguli stupide. Detestă copiii, detestă adulţii care se extaziază de fiecare dată când un ţânc rosteşte o replică „preţioasă” dar mai ales, adoră să fumeze, de preferinţă în locurile în care acest lucru este interzis cu stricteţe.
Toate bune şi frumoase până în clipa în care personajul este surprins într-o postură deloc avantajoasă. Mai precis tocmai când îşi savurează doza zilnică de nicotină în toaleta instituţiei unde lucrează (devenită în urma unul plan „genial” şi creşă pentru copii) uşa se deschide expunându-l pe eroul nostru privirilor avide ale unei fetiţe. Cu pantalonii în vine şi cu ţigara în mână, personajul se salvează aruncând „dovada crimei” pe fereastră şi ameninţând fetiţa.
Satisfacţia pe care eroul o simte este de scurtă durată. De la un banal incident se ajunge la acuzaţia de pedofilie. Confruntat cu fetiţa, mândră reprezentantă a acelei categorii de oameni care au „mereu dreptate”, personajul nu are prea multe şanse de scăpare. Întregul său mod de viaţă este criticat. Într-adevăr, cum s-ar putea acorda circumstanţe atenunate unui om care nu s-a sfiit să-şi arate dispreţul faţă de copii şi le pune constant în pericol sănătatea, fumând?
Povestea personajului se suprapune cu cea al lui Desire Johnson. Situat la polul opus, Desire reprezintă acea categorie de oameni pe care fumatul îi salvează. Condamnat la moarte, Desire îşi exprimă dorinţa de a fuma o ultimă ţigară, lucru cam greu de îndeplinit într-o închisoare împânzită cu detectoare de fum. Scandalul care porneşte de aici duce în final la graţierea lui Desire. Mai mult, puternic mediatizat, el devine curând un „apărător al vieţii” , un om capabil să influenţeze puternic părerea opiniei publice.
Când un grup de terorişti decide să difuzeze Martyre Academy, un reality show în care concurentul eliminat este ucis, Desire Johnson şi „falsul pedofil” devin deodată pioni într-un joc care naşte martiri şi eroi.

„Fetiţa şi ţigara” mi s-a părut imaginea unei societăţi spre care, din nefericire, tindem să evoluăm. Dar mai mult, cartea mi-a schimbat complet părerea despre reality-show-uri, pe care până în acel moment le gustam întrucâtva. Dar ce cuvinte ar putea descrie mai plastic aceste emisiuni decât însuşi cuvintele autorului: „În primele reality-show-uri, candidaţii învăţau deja să nu se mai comporte ca nişte persoane mature şi responsabile; dimpotrivă, se întorceau bucuroşi la un fel de şcoală, ca să înveţe să cânte, să danseze, să doarmă în dormitoare comune, să se certe pentru fleacuri, apoi să se ierte în public dându-şi un sărut. Debarasaţi de obsesia adultă a ridicolului, ei se exhibau cu toată simplitatea …” .

În ceea ce priveşte subiectul central al cărţii, respectiv poziţia faţă de fumători, mă mulţumesc să remarc un fapt: anual se investesc sume importante în poze cu plămâni negri şi texte fioroase dedesubt. Numărul celor care se simt obligaţi să adopte o poziţie faţă de fumători, creşte şi el. Pe scurt, fumatul a devenit un pericol iminent pentru societate etc. Mă întreb sincer ce s-ar întâmpla dacă o mică parte din resursele folosite în aceste acţiuni ar fi direcţionate, cu mai mult succes poate, într-o campanie anti-ignoranţă? Sau am ajuns în punctul în care fumul de ţigară ne deranjează mai mult decât lipsa tot mai acută de valori din societate?

4 Comments

  • AncKhiy

    O curiozitate a mea… toate aceste carti le detii in biblioteca personala si continui sa le achizitionezi sau le imprumuti de la biblioteci, prieteni, etc.?
    Respectele mele, Anca!

  • rotizzy

    Majoritatea cărţilor le deţin, dar recent mi-am făcut şi un abonament la biblioteca municipală. Mai apelez din când în când şi la site-uri cu cărţi în format electronic. Cititul lor e anevoios, dar de cele mai multe ori merită efortul.

  • Cinabru

    Buna cartea, chiar surprinzator de buna. Ma cam sperie, ca vechi fumator, ideea ca intr-o zi se va ajunge pana aici. Deja vad ca se taxeaza si interzice la greu.

    Revenind la carte… Pentru mine a fost una dintre cele mai bune din colectia Cotidianul (ma rog, din cate am citit pana acum).

  • Anonymous

    Aceasta tema este pur si simplu fara pereche:), este foarte interesant pentru mine:P Bravo !! vreau sa mai vad in continuare discutii pe tema asta!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.