Uncategorized

Plopii din Berlin-Anne Birkefeldt Radge

Am citit „Plopii din Berlin” în fugă, între două examene. Spre deosebire de alte cărţi bune, aceasta nu m-a acaparat din primul moment. Din contră, am fost tentată s-o abandonez după lectura primelor cinci pagini. Reputaţia de care se bucură cartea m-a făcut să-i dau o a doua şansă. Şi nu am regretat.

În esenţă, „Plopii din Berlin” nu este altceva decât povestea unei familii destrămate. Trei fraţi chinuiţi de trecut, Margido, Erlend şi Tor, se reîntâlnesc la ferma unde copilăriseră, pentru a-şi lua rămas-bun de la mama lor, aflată pe patul de moarte. Într-un impuls de moment, Tor decide să îşi cheme şi fiica, Torunn care, respinsă de familia tatălui ei, îşi croise de mult un destin separat. Întâlnirea dintre personaje aduce faţă în faţă patru lumi cum nu se poate mai diferite: Margido, proprietarul unei firme de pompe funebre, lipsit de aspiraţii şi de o viaţă personală, care îşi concentrează toată energia în munca sa. Erlend, un decorator de vitrine celebru, care şi-a găsit satisfacţia pe plan personal în relaţia cu iubitul său, Krumme. Şi Tor, unicul fiu rămas la fermă, care încearcă să găsească în compania porcilor o fărâmă din afecţiunea de care o mamă severă şi o relaţie eşuată l-au privat. Tabloul este întregit de Torunn. Respinsă de bunica ei, ea nu reuşeşte, în ciuda eforturilor, să vadă în tatăl ei altceva decât un fermier timid, mirosid a grajd.

Moartea Annei, mama celor trei fraţi, aduce la lumină răni vechi. Într-o încercare de a simula apartenenţa la aceeaşi familie, Torunn şi Erlend propun sărbătorirea Cărciunului la fermă. Dar conflictele nu întârzie să apară. Încapacitatea lui Margido de a accepta orientarea sexuală a lui Erlend şi debusolarea lui Tor sunt prilej de noi tensiuni. Iar când, la masa festivă, tatăl celor trei fraţi decide să rupă tăcerea, un secret teribil iese la iveală.

Autoarea reuşeşte să suprindă, mai ales prin stil. Până şi titlul cărţii este de fapt metafora unui mod de viaţă. Personajele se conturează treptat, mediul în care ele se dezvoltă reflectându-le nu numai viaţa, ci şi caracterul. Anne Birkefeldt reuşeşte să întegreze până şi relaţiile dintre homosexuali în sfera firescului. Krumme şi Erlend evoluează în propria lor lume, se bucură de iubirea lor fără a deveni excentrici.

Inovator şi suprinzător, romanul „Plopii din Berlin” aruncă o nouă lumină asupra ideii de moralitate şi asupra noţiunii de familie, dovedindu-ne, din nou, că nu există dramă mai mare decât cea a unui individ care nu a reuşit să se impace cu propriul trecut.

One Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.