Diavolul şi domnişoara Prym-Paulo Coelho
Pe scurt, romanul abordează mult uzata temă a luptei între bine şi rău. Un străin soseşte în Viscos, un mic oraş ameninţat de depopulare, şi le propune locuitorilor acestuia un târg ciudat: dacă, în decurs de o săptămână, în oraş va avea loc o crimă, oamenii vor primi 11 lingouri de aur. Prima care află de propunere este Chantal Prym, o tânără obligată să asiste la moartea tuturor viselor ei, nevoită fiind să trăiască într-un loc complet lipsit de perspective. Deşi iniţial ezită să transmită propunerea străinului, Chantal decide ulterior că târgul nu prezintă niciun risc. Mai mult decât sigur, oamenii vor refuza indignaţi, iar apoi vor petrece o viaţă întreagă regretând lipsa lor de curaj.
Însă lucrurile evoluează altfel decât aşteptat. Văzând în asasinat un sacrificiu necesar, locuitorii sfârşesc prin a alege o victimă. În final, o nouă intervenţie a lui Chantal schimbă totul.
Romanul nu face abstracţie de la tiparul general adoptat de Coelho. Un limbaj comun, numeroase parabole şi personaje care încearcă să pară profunde, fără a convinge. O combinaţie, cred eu, nereuşită.
Un roman bun este acela care lasă o urmă cât de mică în sufletul cititorului. Pentru mine, „Diavolul şi domnişoara Prym” rămâne o carte slabă tocmai pentru că nu mi-a atins o coardă mai sensibilă. Iar când un roman nu îşi atinge acest scop, atunci fie cititorul este lipsit de mijloacele de a înţelege, fie cartea este ratată.