O mie de monede de aur- Ruthanne Lum McCunn

Am citit „O mie de monede de aur” la recomandarea Runiei. Mă aşteptam la o carte bună, însă romanul lui Ruthanne Lum McCunn este mai mult decât bun, este aproape desăvârşit.

Bazat pe povestea reală a lui Polly Bemis, o imigrantă americană de origine chineză, romanul este o adevărată lecţie despre supravieţuire, despre capacitatea omului de a se adapta, indiferent de condiţii.

Născută într-o familie de fermieri chinezi, Lalu Nathoy cunoaşte din copilărie insecuriatea şi lipsurile. Tatăl ei riscă totul pe o recoltă şi pierde, iar tânăra are de ales între a fi vândută sau a-şi asuma responsabilităţi încompatibile cu statutul ei de femeie. Alege a doua opţiune şi ani la rând munceşte pe câmp, în timp ce toate perspectivele ei la un mariaj se destramă. Apoi satul este atacat de hoţ şi, în mijlocul panicii, tatăl lui Lalu acceptă să îşi vândă fiica în schimbul a doi săculeţi cu seminţe de soia.

De la hoţi, Lalu ajunge la un bordel însă este vândută mai departe şi introdusă în secret în America. „Visul American” se destramă repede: în locul străzilor pietruite cu aur, Lalu găseşte o lume depravată, în care sclavii negri au fost înlocuiţi de sclavi chinezi. Scoasă la licitaţie, ea devine proprietatea lui Hong King, deţinătorul unui salon într-un sat de căutători de aur. Drumul pe care îl parcurge până la noul stăpân îl serveşte eroinei drept prilej pentru a se împrieteni cu Jim, un comerciant. Cei doi se îndrăgostesc, dar nici Jim n-o poate salva pe Lalu de la soarta care i-a fost hărăzită. Ajunge la salonul lui Hong King şi devine Polly, tânăra dansatoare obligată să-i amuze pe mineri.

Jim moare, însă lasă prietenei sale un sprijin de nădejde: pe Charlie Bemis şi el deţinător al unui salon. Polly şi Charlie devin iubiţi, însă curând regimul la Hong King devine de nesuportat. Tânăra decide să îşi omoare stăpînul, însă în aceeaşi seară acesta o pierde la un joc de cărţi cu Charlie.

Libertatea dobândită de Polly este doar aparentă. Scăpată de sub influenţa unui tiran, ea constată că are de luptat cu cu un duşman mult mai greu de infrânt: legea americană, prea puţin binevoitoare faţă de imigranţii chinezi. Căsătoria cu Charlie devine, în acest context, o cale uşoară de a scăpa dintr-o situaţie dificilă, însă trec ani înainte ca Polly să accepte legalizarea vechii ei iubiri.

Căsătoriţi, cei doi se retrag în munţi şi îşi construiesc o fermă. Trăiesc fericiţi, iar necazurile (riscul de a pierde ferma, un incendiu care devastează totul) nu fac decât să le întărească legătura. Când Charlie moare, Polly se trezeşte din nou singură şi vulnerabilă. Ajunsă la bătrâneţe, ea colindă America în încercarea de a da un nou sens vieţii ei, însă constată că nu poate fugi de amintiri. Se întoarce la vechea fermă, unde rămâne până la moarte. O ultimă lovitură este dată eroinei postum: nu este îngropată, conform dorinţei, alături de Charlie, ci într-un cimitir plin de pietre anonime.

Apoi, pe măsură ce povestea ei devine cunoscută, Polly Bemis devine faimoasă. Moartă, ea continuă să întruchipeze un simbol al luptei pentru supravieţuire, o luptă de două ori mai grea pentru că a fost dată de o femeie.

Cititorilor, Polly le spune, prin vocea scriitoarei Ruthanne Lum McCunn şi o altă poveste. În ea se vorbeşte despre sutele de femei naive care se lasă înşelate de vorbe mari şi sfârşesc ca prostituate în periferiile marilor oraşe. Despre chinezii care au devenit sclavi după abolirea sclaviei. Despre pioneri care au mers în căutare de aur şi au murit în munţi. Despre viaţă, sălbatică, dură şi totuşi frumoasă. Pentru mine, Polly Bemis va ilustra mereu triumful iubirii pentru viaţă în faţa unui univers ostil.